vineri, 23 octombrie 2009

Dosarele lui Hayssam: o achitare, doua dosare in lucru si o condamnare pentru terorism

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

Controversatul sirian Omar Hayssam a fost cercetat si judecat, in România, in nu mai putin de patru dosare importante. Este vorba despre dosarul privind privatizarea fabricii de cherestea Foresta Nehoiu, dosarul privind capetele tractoare Volvo, dosarul rapirii jurnalistilor români in Irak si cel privind fuga sa, dupa ce a fost eliberat din penitenciar pe caz de boala. In absolut toate aceste dosare, Omar Hayssam a avut fie o relatie de afaceri cu statul român, fie una in care a primit ajutor, pe diverse canale, de la functionari ai statului. Trecem in revista dosarele in cauza si modul cum au fost ele solutionateProcurorii Parchetului General au dispus la data de 4 iulie 2005 trimiterea in judecata a lui Omar Hayssam, Mohamad Omar, El Assal Emil Raja, Gheorghe Iosif, pentru crima organizata si bancruta frauduloasa, precum si a Marilenei Carmen Popa pentru fals intelectual in forma continuata, in dosarul privatizarii Foresta Nehoiu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Omar Hayssam si fratele lui sunt acuzati ca ar fi constituit un grup infractional la care au aderat si alte persoane cu scopul de a obtine beneficii materiale si financiare, prin comiterea de infractiuni. Procurorii au stabilit ca Omar Hayssam era liderul acestui grup, iar Mohamad Omar si El Assal Emile Raja erau responsabili de activitatea firmelor controlate, cunoscute drept „Grupul Manhattan“. Probele administrate de procurori au stabilit ca grupul infractional controla activitatea a câtorva zeci de firme - printre care Foresta Nehoiu SA, Foresta Transcom SRL, Best Wood Nehoiu SRL - care, in scopul ascunderii faptelor ilicite, simulau incheierea de contracte cu alte firme-fantoma. In stabilirea acestor fapte, procurorii s-au folosit de documentele contabile ale Manhattan Enterprises SRL, din Bucuresti. Alte probe adunate de procurori s-au referit la declaratiile unor martori care au descris mecanismul prin care, din ordinul lui Omar Hayssam, sume de bani erau transferate in conturile unor firme-fantoma. Anchetatorii au dispus, la 1 noiembrie 2004, inceperea urmaririi penale fata de Omar Hayssam pentru inselaciune, spalare de bani si crima organizata, precum si fata de fratii sai, Mohamad Omar si Omar Mukhles, pentru complicitate la evaziune fiscala, crima organizata si spalare de bani. Tot in acest dosar s-au mai dispus cercetari si fata de Nasta Bassam, El Assal Emile Raja, Khaled Alshaar, Kais A. Khedheir, Badnouk Naoras, Violeta Alexandra Pârvan, Balloute Omar, Tahli Fadel, Carmen Ionela si Mirela Ciolan, Elena Gabriela Chelariu, Oana Cristina Savu si Dana Epure. Patru luni mai târziu, procurorii au dispus extinderea cercetarilor si fata de alte trei persoane - Bakary G. Ibrahim, Jamal Hamad si Mihai Nasture.In iulie 2008, Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat pe Omar Hayssam în dosarul Foresta Nehoiu pentru ca fapta pentru care a fost acuzat initial, bancruta frauduloasa, a fost abrogata, iar legea penala nu prevede infractiuni de natura celor pentru care sirianul a fost trimis în judecata. „Curtea constata ca fapta de bancruta frauduloasa pentru care inculpatii sunt acuzati nu poate fi încadrata în tiparele unei alte legi penale în vigoare, pentru a se putea antrena raspunderea penala a acestora“, se arata în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel Bucuresti l-a achitat pe Hayssam. Decizia a fost pronuntata pe data de 9 iulie 2008, dar procurorii au facut recurs.Dosarul Volvo, in coada de pesteLa 22 septembrie 2005, procurorii au finalizat cel de-al doilea dosar in care Omar Hayssam este cercetat pentru infractiuni economice. Este vorba despre dosarul Volvo, prima ancheta in care omul de afaceri sirian a fost retinut si apoi arestat.Procurorii il acuza pe Omar Hayssam si pe fratele acestuia Mohamad Omar de inselaciune si asociere in vederea savârsirii de infractiuni. Mohamad Munaf, partenerul de afaceri al fratilor Omar, a fost gasit nevinovat, iar procurorii au decis scoaterea lui de sub urmarire penala. Pe data de 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost retinut dupa o perchezitie la Grupul de Firme Manhattan. Initial, Palatul Coroceni a anuntat ca Omar Hayssam este cercetat pentru implicare in cazul rapirii celor trei jurnalisti români in Irak, insa procurorii au cerut mandat de arestare pentru o infractiune economica anchetata inca din anul 2003 in dosarul Volvo.Procurorii spun ca Omar ar fi inselat mai multe firme de leasing cu 22 de capete-tractor marca IVECO si Volvo pe care apoi le-a exportat cu acte false in Siria. Omar Hayssam a negat acuzatiile aduse de procurori si a dat vina pe partenerii sai de afaceri. Pâna in prezent, in acest dosar nu s-a dat o solutie definitiva.Dosarul fugiiLa 23 noiembrie 2007, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) au solicitat instantei emiterea unui mandat de arestare preventiva pe numele sirianului Mustafa Tartoussi, fata de care actiunea penala s-a pus în miscare în luna martie pentru înlesnirea iesirii din tara a lui Omar Hayssam. Anchetatorii spun ca fata de inculpatul Mustafa Tartoussi a fost dispusa masura preventiva a obligarii de a nu parasi tara, începând cu data de 9 august 2006, masura revocata de catre instanta de judecata la data de 12 noiembrie 2007. Prin rechizitoriu, Curtea de Apel Bucuresti a fost sesizata cu solutionarea cauzei în care au fost trimisi în judecata Tartoussi si fratii Omar, sub aspectul savârsirii infractiunii de înlesnire a iesirii din tara a unei persoane despre care se cunostea ca este cercetata pentru fapte de terorism, precum si a lui Omar Khaled Hayssam, sub aspectul comiterii infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit ca, în perioada 23-30 iunie 2006, Tartoussi a planificat si înlesnit, împreuna cu inculpatii Omar Mahmoud si Omar Mukhles, iesirea frauduloasa din România a inculpatului Hayssam, desi cunostea faptul ca acesta a fost trimis în judecata pentru savârsirea unor acte de terorism prin organizarea si finantarea operatiunii de rapire a trei jurnalisti români in Irak.Plecarea lui Omar Hayssam s-a realizat in noaptea de 29/30 iunie 2006, în intervalul orar 00.12-02.37, de la un punct situat în afara portului Medgidia, traseul catre sau dinspre respectivul punct incluzând zona locuintei lui Tartoussi Mustafa din Constanta. Tartoussi Mustafa l-a preluat pe Omar Hayssam, s-au deplasat împreuna la vasul Iman T si, înainte cu putin de ora 2.00, l-a urcat la bordul navei. Acest fapt a fost posibil doar cu stiinta comandantului navei, Tartoussi Yousef, var primar cu inculpatul. În ziua de 18.07.2006, nava Iman T a ajuns în portul Tartous, Siria, loc în care Omar Hayssam si Tartousi Yousef au coborât, iar la bordul navei a urcat un alt comandant. Dupa aceasta calatorie, Tartoussi Yousef nu a mai efectuat nici o calatorie maritima la bordul navelor agenturate de inculpat si nu a mai intrat pe teritoriul României. Nici in acest dosar, instantele nu au dat o hotarâre definitiva.„Rapirea“ - 20 de ani de inchisoareLa 13 iulie 2007, Omar Hayssam a primit doua pedepse, respectiv 20 de ani pentru acte de terorism si 15 pentru Legea 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului, urmând sa execute pedeapsa cea mai mare. Este vorba de rapirea celor trei jurnalisti români, Eduard Ovidiu Ohanesian, Sorin Miscoci si Marie-Jean Ion. Instanta a mai dispus confiscarea sumei de 30.000 de dolari si daune morale de câte doua milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnalisti rapiti la Bagdad.Instanta a mai dispus masura sechestrului asigurator pe anumite bunuri ale lui Omar Hayssam si ale sotiei sale, precum si cheltuieli judiciare catre stat de 70.000 de lei. Totodata, instanta i-a interzis anumite drepturi civile si cetatenesti pentru o perioada de zece ani dupa executarea pedepsei cu închisoarea.Omar Hayssam si Mohammad Munaf au fost acuzati de initiere, constituire si sprijinirea unei asocieri în scopul savârsirii de acte de terorism prevazute de articolul 35 din Legea 535/2004.În 26 aprilie 2006, instanta Curtii de Apel Bucuresti a decis judecarea lui Omar Hayssam în stare de libertate, pe motive medicale. Ulterior, anchetatorii au stabilit „cu certitudine“ ca sirianul a parasit ilegal România si ca se afla în afara spatiului national, iar Curtea de Apel Bucuresti a emis pe numele sau, în 26 iunie 2006, un mandat de urmarire internationala.Decizia a fost atacata cu recurs, insa in februarie 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie respingând recursul si decizând condamnarea definitiva a lui Omar Hayssam la 20 de ani de inchisoare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu