După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu

După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro

Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.

Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.


Home » Home » Ultima ora »“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
După ce Sidex s-a vândut ca în Piaţa Matache,
“Succes” şi la Petrom, cu o gaură de 46 de milioane de euro
Azi - 16:02 Voichiţa Răşcanu | 0 comentarii | 219 vizualizari
Rating: 2 voturi
foto(1)
Dan Ioan Popescu şi întregul staff care s-a ocupat de privatizarea Petrom au oferit austriecilor de la OMV posibilitatea achiziţionării în condiţii frauduloase a Petrom. Au acceptat diminuarea capitalului social al acestei companii cu peste 46 de milioane de euro. Pentru aceasta, fostul ministru al Economiei a încălcat cu bună ştiinţă Legea 137/2002 - pentru accelerarea privatizării, înlocuind decizia Parlamentului României cu o simplă hotărâre a boardului Petrom.
16 Apr 2010


Valoarea de piaţă a companiei Petrom a fost estimată, în 2003, la aproximativ două miliarde de euro. OMV a vrut să deţină 51% din capitalul social al Petrom, acţiuni pentru care statul român a fixat un preţ de 1,4 miliarde de euro. Conform negocierilor, OMV a cumpărat 33,34% din capitalul social al Petrom pentru suma de 669 de milioane de euro, urmând ca pentru restul de până la 51% să facă majorări de capital în valoare de 800 de milioane de euro.

Ei bine, înainte de a plăti pentru vreo acţiune, OMV a impus statului român să anuleze două hotărâri de majorare a capitalului social, în valoare de 46 de milioane de euro (vezi facsimil), deşi legea obliga la respectiva majorare.
Publicitate


Pentru o corectă înţelegere a afacerii, precizăm: capitalul social este format din aporturile tuturor asociaţilor, iar măsura în care contribuie la formarea acestuia este şi măsura în care participă la împărţirea profitului. Ca urmare, oficialii români însărcinaţi cu privatizarea Petrom, anulând în mod ilegal 46 de milioane de euro din aportul statului la capital, au diminuat considerabil profiturile pe care România urma să le obţină.

Afacerea “în acte”

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) PETROM, condusă de directorul Gheorghe Constantinescu, a decis prin hotărârile numărul 6 şi 1, din 22 martie şi 28 aprilie 2004, să majoreze cu suma de peste 46 de milioane de euro (n.n.- 110,8 miliarde lei) capitalul social al Petrom. Această sumă reprezenta valoarea unor terenuri pentru care Petrom a obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate conform Hotărârii de Guvern numărul 834/1991. Hotărârile AGEA au fost publicate în Monitorul Oficial partea IV numărul 1187/23.04.2004 şi numărul 1798/17.06.2004.
AGEA Petrom ar fi fost obligată, conform articolului 12 din Legea 137/2002, pentru accelerarea privatizării, să utilizeze pentru majorarea capitalului social terenurile pentru care a obţinut dreptul de atestare a titlului de proprietate: “În cazul în care eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social, sau dacă certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al statului sau al unei unităţi teritorial-administrative, după caz, în schimbul căreia se vor emite acţiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituţiei implicate”. Această prevedere legală a fost însă ignorată cu bună ştiinţă de către conducerea Petrom şi implicit de reprezentanţii statului român.

DIP şi Mucea au jucat la ruleta Petrom

Cei care au negociat contractul de privatizare a Petrom au fost numiţi de fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu şi făceau parte fie din Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fie din Ministerul Economiei, ambele instituţii fiind conduse nemijlocit de DIP. Şeful comisiei de negociere a fost numit Dorinel Mucea, director al OPSPI, fost consilier al lui Dan Ioan Popescu pe probleme de privatizare şi arestat la cererea procurorilor Parchetului General în dosarul privatizărilor strategice.

Din comisie mai făceau parte şi Alexandru Alexe, directorul Direcţiei de Privatizare din OPSPI, Robert Neagoe, directorul Direcţiei Juridice din OPSPI (n.n. - de asemenea implicat în dosarul privatizărilor strategice), Adriana Oros şi Corneliu Condrea, director al Direcţiei Generale Energie Petrol şi Gaze din Ministerul Economiei. Adjunctul OPSPI, cel care şi-a pus ulterior semnătura pe contractul de privatizare cu Petrom, era la acea dată Constantin Nedelcu, iar directorul Petrom şi fost director al rafinăriei Petrobrazi, Gheorghe Constantinescu, era cunoscut ca fiind conexat prin relaţiile sale de familie cu sfera de interese a partidului din care făcea parte şi DIP.

Austriecii de la OMV au scos terenurile de la stat şi le-au pitit la ei în buzunar

Bazându-se pe negociatorii români descrişi mai sus, austrieciii de la OMV au cerut părţii române să scoată, printr-o semnătură, 46 de milioane de euro din capitalul social al Petrom. La trei luni de la majorarea capitalului social al statului, cerinţa austriecilor a fost materializată în contractul de privatizare al Petrom, semnat în data de 23.07.2004, de adjunctul OPSPI, Constantin Nedelcu. În acest contract, sub ameninţarea nefinalizării lui, OMV Austria a impus anularea celor două hotărâri AGEA prin care a fost majorat capitalul social cu suma de peste 46 de milioane de euro.

Astfel, punctul 3.4.1. litera (i) şi (cc) din contract prevăd: “Societatea va lua măsuri pentru anularea celor două majorări de capital autorizate de hotărârile AGA extraordinare din datele de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004”, iar la punctul 3.1.1., litera q era de asemenea prevăzută “confirmarea din partea Vânzătorului şi a Societăţii că cele două majorări de capital social autorizate de AGA extraordinară din data de 22 martie 2004 şi 28 aprilie 2004 au fost anulate”. Trebuie menţionat că, în momentul anulării celor două hotărâri AGEA, OMV nu era acţionar al Petrom, compania austriacă devenind acţionar majoritar de abia în decembrie 2004.
Contractul de privatizare a fost consfinţit prin Hotărârea de Guvern numărul 1090 din data de 8.07.2004, care prevede, la articolul 2: “Se aprobă semnarea contractului de privatizare a Societăţii Naţionale a Petrolului «Petrom SA» Bucureşti de către Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, în calitate de vânzător şi OMV Austria, în calitate de cumpărător, (...) în forma, termenii şi condiţiile negociate”.

Hotărârea de guvern, emisă în data de 8 iunie 2004, semnată de Adrian Năstase, la acea dată premier, de fostul ministru al Economiei şi Comerţului Dan Ioan Popescu şi de fostul ministru al Finanţelor Mihai Tănăsescu, ascunde, într-un singur articol, 46 de milioane de euro din banii statului. Ea a fost confirmată ulterior, prin Legea 555/02.12.2004, privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului “Petrom SA” Bucureşti.