miercuri, 6 mai 2009

Vine campania electorală, a început vînzoleala în serviciile secrete

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Mai 2009 | Alexandru Cautis

Cînd Virgil Ardelean şi-a dat forţat demisia de la şefia nou-preluatului „Doi şi-un sfert“, a ţipat din rărunchii săi de Vulpe că se va răzbuna. Că în sistem a lăsat, adică, suficiente alte vulpi, care-i vor urma stilul de lucru. Şi a avut dreptate. Cea mai spectaculoasă jivină lăsată de Ardelean în DGIPI este Gelu Oltean, fost director al Diviziunii Cancelariei acestei instituţii, iar şi mai înainte fost şef al „Doi şi-un sfert“ Cluj, fieful lui Ardelean.


Surse bine informate ne-au spus că Oltean e cheia de boltă în acţiunea interceptărilor lui Puiu Popoviciu şi ale celor doi ofiţeri care-i puneau pile la DNA.
Aşa cum aţi aflat, Cornel Şerban, fostul şef al DGIPI, a fost înregistrat în timp ce purta o discuţie cam foarte penală cu un ofiţer de la DNA. Să fi fost un ditamai ofiţerul de informaţii, rulat în munca operativă în străinătate, atît de fraier încît să aranjeze deschis, în locuri neprotejate, o înţelegere penală? Nu, bineînţeles că nu. La experienţa lui, Cornel Şerban s-a protejat bine de tot, în sensul că grosul aranjamentului a avut loc la el în birou, deci în sediul DGIPI. Această instituţie are în atribuţiuni protejarea cadrelor din Interne, dar mai ales a propriului său şef. Deci discuţia cu ofiţerul DNA a avut loc, teoretic, într-un spaţiu extrem de securizat. Teoretic. Căci, în practică, Şerban a fost finuţ lucrat de un subaltern. Şerban a fost înregistrat fix în biroul său cu ajutorul şefului Direcţiei Cancelariei DGIPI, Gelu Oltean.


Scandalul generat pe tema şefului DGIPI, sforar pentru Popoviciu, a blocat activitatea acestei unităţi de informare. Ceea ce nu pică deloc bine PSD-ului, care şi-a dorit atît de mult să aibă şi ea acest serviciu în subordine, aşa cum Traian Băsescu are SRI-ul la comandă. Ca urmare, ministrul Nica l-a pedepsit rapid pe vulpoiul Gelu Oltean, care l-a lucrat pe Şerban, punîndu-l pe liber. Sau, cum se nu-meşte la ei, „punîndu-l la dispoziţie“. În tandem cu această acţiune, pe flancul lui Băsescu s-a produs altă mişcare. Unitatea de intervenţie antitero „Acvila“, cea mai tare din ţară pe acest domeniu, a fost anihilată subtil în folosul preşedintelui. A fost trecută în subordinea Jandarmeriei, ceea ce a echivalat, la nivelul de pregătire a celor 72 de acvile antiteroriste, cu trecerea unui general la curăţat cartofi în popota cazărmii.
Ca urmare, acvilenii şi-au dat demisia de supărare, şi-au luat cărţile de muncă în cioc şi şi-au întins aripile către serviciul SPP al preşedintelui, unde adjunct este un fost director al unităţii „Acvila“. Despre avantajele de a avea blocată o unitate de informaţii condusă politic de adversari şi de a acapara elita de intervenţii în serviciul propriu prezidenţial, cu altă ocazie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu