Schimb de posturi în serviciile secrete

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
10 Noi 2009 Dan Coste

Eliberat din funcţia de şef al Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere a Terorismului (temuta Divizie Antiteroristă), generalul Ioan Ştefănuţ a fost reşapat la conducerea Oficiului de Supraveghere a Secretelor de Stat din cadrul aceluiaşi SRI.


10 Noi 2009 Prim-adjunctul SRI Florin Coldea l-a eliberat din functie pe generalul Stefanut si l-a repus imediat in fruntea altui serviciu
Prim-adjunctul SRI Florin Coldea l-a eliberat din functie pe generalul Stefanut si l-a repus imediat in fruntea altui serviciuSursele Cotidianul susţin că această spectaculoasă numire, care nu ne-a fost confirmată oficial de Bi­roul de presă al SRI, pe motiv de „se­cret de stat“, a avut loc deoarece „Şte­fă­nuţ, care ştie prea multe, nu poa­te fi pus pe liber oricum şi ori­când“.
Semne de întrebare

La numai o zi lucrătoare după ce „Gar­dianul“ a publicat stenograma con­vor­birii dintre consilierul prezidenţial, ge­neralul Constantin Dege­ra­tu, şi te­ro­ristul Omar Hayssam, prim-adjunctul SRI, Florin Coldea, l-a eliberat pe Ioan Ştefănuţ din func­ţia de şef al Di­vi­ziei Antite­ro­riste. Oficial, din mo­ti­ve de ordin personal. Iată că, acum câ­teva zile, ge­neralul şi-a rezolvat respectivele pro­bleme, fiind numit la cârma Ofi­ciului de Supraveghere a Secretelor de Stat.
 Ştefănuţ, care a făcut parte şi din fosta Securitate, a condus Di­vizia Antitero din anul 1993 până la 26 oc­tombrie anul curent, cultivându-l exact pe cel care avea să-i ia această func­ţie, prim-adjunctul Col­dea. Atât des­tituirea din vechea func­ţie a gene­ra­lului de informaţii, cât şi numirea în cea nouă ridică mari semne de întrebare.




Grave acuzaţii la adresa generalului reşapat

În repetate rânduri, potrivit infor­ma­ţii­lor făcute publice de jurnalistul So­rin Roşca Stănescu, Ioan Ştefănuţ a fost decorat de structurile americane de informaţii pentru merite deo­sebite în combaterea terorismului.



Pe de altă parte, ziaristul Ovidiu Oha­­­nesian, unul dintre cei trei oa­meni de presă ţinuţi ostatici în Irak, a adus gra­ve acuzaţii la adresa gene­ralului. „Răpirea a fost iniţiată la Bu­cu­reşti cu con­cursul serviciilor se­cre­te şi al unui cerc restrâns de po­li­ticieni sub aco­pe­ri­re din fosta Se­cu­ri­tate, din ju­rul Pa­la­tu­lui Cotroceni. Traian Bă­ses­cu a de­cla­rat imediat după elibera­rea noastră că acţiunea a fost instrumentată în Ro­mânia. Am să fac o dez­vă­luire în vo­lumul doi al cărţii mele «Răpirea din Irak - Te­rorism de Stat cu luare de os­ta­tici - Anchetă». Unul din­tre ini­ţia­to­rii ră­pi­rii este generalul Ioan Şte­fănuţ, şef al Direcţiei Antitero din SRI. Nu­mele său figurează în ra­por­tul genera­lu­lui (r) Ion Maranda, şef al Direcţiei de Protecţie Internă din SRI în anul 1995“, a susţinut Oha­ne­sian. Deo­cam­dată, raportul cu pricina este cla­si­ficat drept secret de stat.



Un fost securist va furniza informaţii secrete Cotroceniului

Interesant este şi faptul că Florin Col­dea a fost promovat de Traian Bă­sescu în funcţia de prim-adjunct al directo­ru­lui SRI în chiar ziua în ca­re semna şi de­cretul de trecere în re­zervă a genera­lului Maranda, de­ve­nit incomod.



Generalul Ştefănuţ mai este im­pli­cat adânc şi în fuga lui Omar Hayssam din ţară, chiar dacă Co­mi­sia parlamentară de control al SRI a decis că această entitate nu se face vi­novată de mis­terioasa dispariţie a si­rianului. În mod normal, divizia con­dusă de Şte­fă­nuţ ar fi trebuit să ştie despre planurile de evadare ale lui Hayssam şi să le de­joace.



Potrivit Legii nr. 182 din 12 apri­lie 2002 privind protecţia informa­ţii­lor cla­sificate, coordonarea gene­ra­lă a ac­ti­vităţii şi controlul mă­su­ri­lor privitoa­re la protecţia infor­ma­ţiilor secrete de stat se realizează de uni­tatea speciali­za­tă a Serviciului Ro­mân de In­for­ma­ţii, Oficiul pentru Su­pra­ve­ghe­rea Se­cre­telor de Stat. Ceea ce în­seam­nă că, de-acum în­co­lo, generalul Ioan Şte­fă­nuţ va putea furniza oricâte informaţii clasificate do­reşte ori îi sunt solicitate de Pa­la­tul Cotroceni.



Câte servicii secrete pe cap de român



Imediat după SUA şi Marea Britanie, România are cele mai multe servicii secrete. Iată lista acestora:

1. Serviciul Român de Informaţii (SRI);

2. Serviciul de Informaţii Externe (SIE);

3. Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP);

4. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS);

5. Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA);

- Direcţia de Informaţii Militare (DIM - J2);

- Direcţia Contrainformaţii şi Securitate Militară (DCISM);

6. Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI - MAI).

7. Direcţia Prevenirii Criminalităţii în Mediul Penitenciar (Ministerul Justiţiei)

Spre comparaţie, pentru a se vedea cât de bine ne păzim noi de spioni şi de penetrarea sistemului, prezentăm următoarea listă cu numărul serviciilor secrete din alte ţări:

Austria - 3 servicii, Belgia - 2, Bulgaria - 2, Canada - 5, China - 3, Elveţia - 4, Franţa - 5, Germania - 3, Grecia - 1, Israel - 3, Italia - 4, Republica Moldova - 1, Olanda - 2, Polonia - 5, Rusia - 4, Serbia - 1, Spania - 2, Suedia - 4, Turcia - 2, Ucraina - 3, iar Ungaria - 5.