miercuri, 7 octombrie 2009

PSD a pierdut comisioane din bugete ministeriale de trei miliarde RON

Romania trebuie salvata!
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 07 Oct 2009

Biroul de Investigatii
 
Scos de la guvernare de PD-L, PSD a fost nevoit să renunţe la cele nouă ministere pe care le avea în mînă. Adică a fost forţat să renunţe la controlul a o grămadă de bani. La un calcul scurt, reiese că bugetul cumulat al fostelor ministere pesediste însumează peste 54 de miliarde RON, din care peste trei miliarde erau dedicate investiţiilor.
Pe primul loc la pierderi imediate este Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Cînd a fost demis, Nica era stăpîn peste licitaţii în desfăşurare în valoare de peste 180 de milioane RON. Şi aici vorbim de licitaţii care vor fi atribuite în următoarele două luni şi de pe urma cărora pesediştii ar fi putut aduce bani la puşculiţele firmelor îndrăgite de membrii de partid.
Următorul minister care ar fi adus bani mulţi prin licitaţiile desfăşurate este Ministerul Sănătăţii. Din bugetul aprobat de peste patru miliarde, aproape 950 de milioane au fost alocate pentru investiţii, iar licitaţiile în desfăşurare care vor fi atribuite pînă la finele anului însumează peste 130 de milioane.
Deci alţi bani pierduţi, alte calcule ce vor fi refăcute în vistieria social-democrată. Ministerul Mediului, precum şi cel al Agriculturii şi cel pentru IMM au fost părăsite de miniştrii pesedişti tocmai cînd se pregăteau să atribuie contracte în valoare de peste 170 de milioane RON. În cea mai mare parte, contractele de la cele trei ministere vizează achiziţia de consultanţă. Deh, nu era îndeajuns că sîntem un popor de asistaţi, ne mai trebuie şi consultanţă botezată electoral: în infrastructură, pentru fermieri, pentru dezvoltarea sectorului IMM. Cel mai puţin a pierdut ministerul proaspătului demisionat Diaconescu. Astfel, MAE (Ministerul Afacerilor Externe) are un buget de investiţii de peste 190 de milioane RON şi o singură licitaţie în desfăşurare, în valoare de o jumătate de milion.
Cît costă o funcţie la stat, pe statul de plată al partidului
În teorie, o campanie bine făcută (fie ea locală, parlamentară sau prezidenţială) ar trebui să coste cam zece milioane de euro, conform specialiştilor în marketing şi consultanţă. Dacă punem la socoteală criza şi sumele nedeclarate de partide, teoria şi practica n-or să se pupe niciodată.

Pentru alegerile parlamentare, PSD şi PD-L au cheltuit în campanie cam 25 de milioane RON de căciulă, bani care s-au dus în special pe afişe şi apariţii în mass-media. Foarte aproape în spatele lor s-a aflat PNL, care a scos din buzunar cam 24 de milioane pentru a-şi asigura un loc confortabil în opoziţie. Liberalii au rămas, însă, cu fonduri de 350.000 de lei noi în urma campaniei. Nu putem spune acelaşi lucru şi despre celelalte partide: PSD a ieşit pe minus cu 6,3 milioane, iar PD-L cu o gaură de 7,6 milioane de lei noi.
Europarlamentarele au fost încă şi mai ieftine: pentru cei 33 de europarlamentari, partidele şi candidaţii independenţi au cheltuit puţin peste şase milioane de euro, o sumă absolut ridicolă dacă o comparăm cu alegerile precedente. PSD şi PD-L au cheltuit, în medie, între 160.000 şi 170.000 de euro pe candidat. Evident, nu vă imaginaţi că în aceste sume intră banii alocaţi pentru cumpărarea de voturi, autobuze destinate turismului electoral sau alte cheltuieli neprevăzute de lege. În opinia specialiştilor, faptul că partidele au cam strîns cureaua pe buget se datorează atît crizei, cît şi faptului că partidele îşi păstrează grosul fondurilor pentru prezidenţiale.
Pentru echilibru, trebuie spus că investiţiile partidului se întorc prin contribuţia celor care beneficiază de funcţii politice. Sumele vehiculate în PSD, de exemplu, pentru licitaţia funcţiilor ofertante din punct de vedere financiar au aruncat fotoliul de europarlamentar la 300.000 de euro bucata.
Aproximativ 250.000 de euro a costat funcţia de secretar de stat şi 100.000 de euro cea pentru un post de director (cu variaţii în funcţie de instituţia vizată, evident). Cît priveşte locurile calde din Parlament, contribuţia la partid s-a făcut numai pe campanie. Astfel, în funcţie de colegiul la care s-a candidat, contribuţia medie s-a situat la 200.000 de euro pe cap de parlamentar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu