Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Noi 2009 Adina Stancu

Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam


Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac
 
Dezvăluirile făcute de ex-procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu prin intermediul autorului cărţii a cărei lansare a fost anunţată, sub titlul „Prădarea României“, de către Victor Gaetan (scriitor româno-american), sunt făcute într-un moment crucial pentru Traian Băsescu: ultima săptămână de campanie electorală pentru prezidenţiale. Luate ca atare, fără analiză sau comentariu, acuzaţia conform căreia Băsescu a fost cel care „controla jocul“ în toată povestea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, dar şi alte dezvăluiri ale lui Nastasiu ar putea constitui o lovitură de graţie aplicată candidatului de la Cotroceni aflat în plină desfăşurare pe ringul prezidenţialelor.



Home » Home » Ancheta » Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac

Americanii tipăresc detaliile cazului Omar Hayssam

Reţeaua Udrea, Stolojan, Verestoy, Cocoş, Chirieac

15 Noi 2009 Adina Stancu
23 comentarii
5984 vizualizari

Rating: 20 voturi

foto(2)

Dezvăluirile făcute de ex-procurorul DIICOT Ciprian Nastasiu prin intermediul autorului cărţii a cărei lansare a fost anunţată, sub titlul „Prădarea României“, de către Victor Gaetan (scriitor româno-american), sunt făcute într-un moment crucial pentru Traian Băsescu: ultima săptămână de campanie electorală pentru prezidenţiale. Luate ca atare, fără analiză sau comentariu, acuzaţia conform căreia Băsescu a fost cel care „controla jocul“ în toată povestea jurnaliştilor răpiţi la Bagdad, dar şi alte dezvăluiri ale lui Nastasiu ar putea constitui o lovitură de graţie aplicată candidatului de la Cotroceni aflat în plină desfăşurare pe ringul prezidenţialelor.


15 Noi 2009

Nastasiu: convorbirile purtate de Theodor Stolojan si Elena Udrea, tinute departe de ochii procurorilor 15 Noi 2009

Fostul procuror Ciprian Nastasiu si doua dintre persoanele investigate. Si pentru care probabil a zburat!
Nastasiu: convorbirile purtate de Theodor Stolojan şi Elena Udrea, ţinute departe de ochii procurorilorAnaliza acestora, coroborată însă cu aspecte mai puţin sau deloc spuse până azi despre dosarele de care face vorbire Nastasiu, ridică totuşi nişte semne de întrebare legate de sistemul pe care procurorul l-a onorat chiar şi în momente în care era făcut terci în faţa opiniei publice. Una dintre ele este „De ce acum?“, iar alta, „De ce Nastasiu nu spune tot?“. Cotidianul a punctat o parte dintre aspectele devoalate în proaspetele dezvăluiri ale procurorului în urmă cu o lună, cum ar fi centrarea de interese economice în articolul „Dosare care sperie lumea“ spre afacerişti ruşi, dar a atras atenţia, odată cu publicarea înregistrării discuţiei dintre generalul Constantin Degeratu şi Omar Hayssam în 9 septembrie 2005, că aceasta poate fi „Răzbunarea lui Nastasiu“.

Dacă dezvăluirile acestuia s-ar confirma în totalitate, Băsescu n-ar mai avea nici o şansă de câştig.
Să revenim, însă, la prezent

Nastasiu îi povesteşte autorului cum Omar Hayssam a fost cel care a conceput planul răpirii celor trei ziarişti români în martie 2005. Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au mers de bunăvoie în Irak, momeala lui Omar fiind promisiunea că le vor fi aranjate interviuri cu sirieni şi irakieni de rang înalt. Hayssam a recurs la această diversiune deoarece intrase în panică pentru că anchetatorii se aflau pe urmele lui. Până aici, nimic nou. În toată povestea înşiruită despre ancheta în dosarul „Răpirii jurnaliştilor“, Nastasiu nu se abate de la conţinutul rechizitoriului pe care chiar el l-a realizat şi prin care au fost trimişi în instanţă Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. În acest context, Nastasiu plasează „bomba“ răscumpărării ostaticilor. El afirmă că autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul serviciilor secrete şi cu ştiinţa lui Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de dolari pentru a-i salva pe jurnalişti, dar din această sumă „mâini iscusite“ ar fi extras 4 milioane de dolari.
„Ştiam că banii veniseră dintr-un fond special administrat de SIE român. Eu însumi l-am văzut pe maiorul SRI Coldea (în prezent general şi director adjunct al SRI) la Bagdad, atunci când ostaticii au fost eliberaţi, asumându-şi o mare responsabilitate pentru deznodământul crizei. Ştiam cu toţii că preşedintele era implicat în fiecare detaliu. Aşadar, nu mi-am putut imagina că vreun ofiţer escroc putea pierde pur şi simplu 3-4 milioane de euro, pe drumul unde trebuia plătită răscumpărarea. Poate că grupul de criză estimase costurile Guvernului român, care dura deja de aproape două luni şi implicase o muncă intensă, suplimentară, la 3-4 milioane de euro, astfel încât i le-au rambursat guvernului din fondul special... sau poate că anumite persoane, care au avut acces şi au participat la acţiunea de eliberare, au scos aceşti bani din suma totală de răscumpărare şi i-au împărţit între ele. Celula de criză era formată din preşedintele României şi din cei responsabili de serviciile secrete - Radu Timofte, director SRI, Gheorghe Fulga, director SIE, şi Virgil Ardelean, director DGIPI. Însă directorii nu participau de fapt la întâlniri. Cu siguranţă că această «acţiune» ar fi putut fi dusă la îndeplinire fără ştirea lor. Cu toate acestea, nimic, şi vreau să spun nimic semnificativ în chestiunea ostaticilor nu a avut loc fără ştirea şi permisiunea expresă a preşedintelui ţării. Potrivit surselor irakiene şi americane, Guvernul României a alocat 13-14 milioane de dolari pentru soluţionarea crizei ostaticilor, însă doar 9 milioane de euro au ajuns la răpitori“, dezvăluie Nastasiu.
După care, în mod straniu, declară: „Nu am avut acces la aceste documente, de la bun început mi-a fost refuzat accesul la partea clasificată a activităţii celulei de criză. Însă celor implicaţi li s-ar putea cere să depună mărturie sub jurământ în faţa unei comisii parlamentare, de exemplu. Nu poate fi exclusă nici varianta în care armata SUA ar putea pune la dispoziţie toate informaţiile interceptate de ea, iar o surpriză ar putea apărea chiar şi din partea irakienilor“. Dacă nu a avut acces la aceste documente, atunci de unde a ştiut Nastasiu despre „troc“? Dacă aşa a fost, atunci de ce procurorul care s-a ocupat din 2005 de cazul Hayssam până la trimiterea în instanţă a dosarului şi apoi de fuga lui Hayssam nu a sesizat, pentru a fi anchetat, şi acest aspect? În fond, era vorba de delapidarea unor bani care aparţineau serviciilor de informaţii române. 4 milioane de dolari.
Informaţiile despre dosarul „Trafic de arme“ nu sunt complete

Pe de altă parte, Nastasiu face vorbire despre dosarul de trafic internaţional de armament. El spune că, în urma investigaţiilor din 2004-2005, a realizat implicarea lui Hayssam în traficul de armament, precum şi conexiunile acestuia cu diverse state suspectate de comunitatea internaţională de finanţarea şi iniţierea unor acte teroriste. Nastasiu nu a făcut, însă, vorbire despre declaraţia lui Omar Hayssam, secretizată, şi acest dosar despre care Cotidianul a aflat de la surse confidenţiale, în care sirianul a fost tras de limbă şi a făcut dezvăluiri despre Viorel Hrebenciuc. De altfel, Hrebenciuc a şi fost audiat în acest dosar, dar cauza nu a fost finalizată. Aceleaşi surse dezvăluie, pentru Cotidianul, că Omar Hayssam îi spune lui Nastasiu, în declaraţiile secretizate făcute, că dacă-l lasă liber, îi va da reţeaua de armament în care voia să-l introducă pe Dinu Patriciu, pe motiv că acesta ar fi primit petrol din Liban contra arme. Informaţiile lui Hayssam nu au fost confirmate de nici o probă directă. Dosarul se află în lucru la DIICOT, cu urmărirea penală începută „in rem“.
Decizia „formei“ de eliberare a sirianului

Nastasiu mai vorbeşte despre eliberarea lui Hayssam. Care s-ar fi hotărât în biroul procurorului general Ilie Botoş, de faţă cu colega sa, Adriana Cristescu, şi atunci i s-a spus „E OK, avem acordul“. La acea vreme, Ilie Botoş a declarat că habar n-a avut că Nastasiu se va duce la instanţă, ca procuror de şedinţă, în locul colegului care se ocupa cu aşa ceva. Aceeaşi declaraţie a dat-o presei şi Consiliului Superior al Magistraturii şi şeful DIICOT de la acea dată, Daniel Ţicău, iar Nastasiu a fost sancţionat de CSM tocmai din această cauză. Cine a minţit şi cine a spus adevărul în acest caz?
Presiuni pe dosarul „privatizărilor strategice“

În fine, o importantă parte din dezvăluirile fostului anchetator face referire la dosarul „Spionii din energie“. În acest context, el plasează personaje foarte importante din spectrul politic, precum Theodor Stolojan, Attila Verestoy, Elena Udrea, Dorin Cocoş, dar şi pe jurnalistul Bogdan Chirieac, care s-ar fi aflat în „reţeaua de sprijin şi culegere de informaţii care lucra în favoarea grupului rusesc Marco Group. Stamen Stancev şi Vadim Benyatov au fost trimişi în judecată. Codruţ Şereş şi Zolt Nagy au fost acuzaţi de trădare şi transmitere de informaţii secrete, dar despre personajele de mai sus, până azi, nu s-a auzit nimic. Cel puţin pe această temă. Nastasiu afirmă că la nivelul DIICOT au existat presiuni. Dacă aşa se va dovedi că a fost, atunci sistemul judiciar din România e la pământ. Knockout. Iar Traian Băsescu nu se poate situa în afara „sistemului ticăloşit“.